Oda prieteniei

Ce face internetul din om!
Cu cativa ani in urma am intrat in legatura, pe un forum cu o….. distinsa doamna. Pe probleme de net.Am vorbit un timp, am tacut alt timp, nu ne-am vazut nici pana in ziua de azi, ea traind intr-o tara nordica, eu p’ashilica! Am reluat discutiile…
Nici nu stiu de ce isi pierdea ea timpul cu mine: mult mai batrana dar nu cred ca i-am dat vreodata vre un sfat.
In schimb ea… O enciclopedia a naturalului si naturismului. O fire placuta, extrem de comunicativa, plimbata prin lume, deschisa informatiei,avida de cunoastere, cu putere de munca dar si adaptabila oricarui mediu, indiferent de vicisitudini.
Am admirat-o pentru calmul, inclinatia si daruirea cu care imparte darurile cunoasterii oricui le asteapta si le primeste. Am admirat-o pentru sensibilitatea ei, pentru sprijinul moral si nu numai pe care il acorda femeilor, copiilor , suferind alaturi de ei si suind Golgota impreuna cu ei.
Am admirat-o fiindca a stiut sa fie prietena, mama, sotie si amanta, fiindca nu a uitat o clipa sa fie frumoasa, feminina,copilaroasa si plina de umor.
Acum cateva momente mi-a trimis documentul care atesta inceputul prieteniei noastre (24 februarie 2007) primul nostru schimb de emailuri. Moment care mi-a declansat aceste aduceri aminte dar si punctarea reperelor unei prietenii.
Nu stiu de ce am vorbit la trecut de prietena mea. Poate fiindca e vorba de cei 3 ani derulati deja, poate fiindca trecutul nu poate fi schimbat, e baza, fundamentul pe care se cladesate prezentul si viitorul
Ce sansa extraordinara am avut sa intalnesc in hatisul internetului o atat de minunata prietena.Multumesc , Any!

Cea mai stralucitoare luna plina din 2009

O stire de pe realitatea.net.
Luna plină de sâmbătă noapte a fost nu numai deosebit de strălucitoare, ci şi cea mai mare din acest an. Luna a fost la perigeu (punct în care un astru sau un satelit artificial aflat în mişcare orbitală se găseşte cel mai aproape de Pământ) şi se va afla la o distanţă de “numai” 357.500 km de Pământ.

Luna Plină a venit pe 11 ianuarie, ora 5:27. Când se află în această fază, Luna răsare în acelaşi moment când apune Soarele. Luna Plină se va produce aproape în momentul în care Luna va fi la cea mai mică depărtare de Terra, în ianuarie. Astfel, va apărea pe cer cu 14% mai mare decât în mod normal şi cu 30% mai luminoasă decât în celelalte perioade ale anului.

După 11 ianuarie, Luna va răsări din ce în ce mai târziu, iar faza acesteia va scădea. Începând cu 14-15 ianuarie, aceasta va deveni vizibilă după miezul nopţii. Luna Nouă va veni pe 26 ianuarie, la ora 9:55. Este momentul când Luna nu se poate vedea, fiind undeva în dreptul Soarelui. Atunci se va produce o eclipsă inelară de Soare, vizibilă din Oceanul Atlantic, Oceanul Indian şi Indonezia.

Următoarea întâlnire a Pământului cu Luna la o distanţă atât de mică va avea loc pe 14 noiembrie 2016.
Plecam de la servici si chiar am remarcat, ceea ce nu-mi prea e caracteristic, cata lumina e afara la ora 20. Luna nu era imensa in schimb cerul era intens luminat.
Ma bucur ca am vazut si eu un eveniment astronomic atat de rar!

URA

Ura impletita cu invidia s-au strecurat perfid din Cutia Pandorei si au invadat pamantul.
Inceputul a fost modest dar acum in zilele noastre , se intind ca o pecingine, ca o umbra ce eclipseaza soarele, ca o boala incurabila.
Ce fac ele pe pamant?
Uite, se imbratiseaza cu cat mai multi oameni care consuma mult prea multa energie pentru a-i aduce ofrande acestei negre zeite.
Iar oamenii se uratesc, se stafidesc isi pierd energie si ratiunea si mai devreme sau mai tarziu cad ei insisi prada capcanelor intinse altora.Ura le suge seva vietii!
Si oamenii nu vad, nu aud, important e doar telul lor murdar:sa parvina, sa adune pentru ei ori pentru urmasi averi.Pe care isi dau obstescul sfarsit!
Oare se merita acest consum de energie?Tu, omule, ce lasi in urma ta cand parasesti aceasta lume?Casa, ? Masina, contul din banca?
Ori amintirea iubirii si a vorbelor blande si frumoase pe care le-ai rostit celor din jur.

Iubirea (ambrozia divinitatii) ne intinde in fiecare zi mana sa ne spijine pe drumul catre slefuirea pana la perfectiune a sufletului uman. Trebuie doar sa avem ochi de vazut!

Trei, trei,trei

Ma incanta: marea, arta, frumusetea umana.
Indispensabil: netul, serviciul(oricare ar fi el)umorul.
Ma fascineaza: inteligenta, mega constructiile (Marele zid chinezesc, Piramidele) , serbarile chinezesti ( cu mii de oameni care actioneaza la o singura comanda)
Ma enerveaza: nedrepatatea, nesansa,minciuna sfruntata
Defecte: kilograme, engleza..N-o gasesc, Dom’le, p-a treia! Mai caut.
Calitati: inca mai rad(terapie si mai multe nu), inca mai ma joc cu copii(hm, dau in mintea lor?? Pana mi se urca in cap), inca mai vreau sa invat(orice: goblen, lb straina, ornarea torturilor, spiritualitate).

Sinceritatea, pana unde?

Ei bine,da! Stiu. E un subiect spinos, mai ales in zilele noastre cand suntem convinsi ca domina coruptia, furtul, minciuna,inselatoria…notiuni inrudite pana la urma.
Sa fiu sincera sa-i spun sefului ca a dat prima celor mai puturosi salariati??!!
Sa spun prietenei ca noua-i tunsoare ii vine ca nuca-n perete??!!
Sa spun invatatoarei verde infata ca face ora doar cu copii bastanilor orasului???!!
Cine are curaj? Asa am fost educati si asa e societatea: Capul plecat, mama, nici sabia nu-l taie..Dar a trai in minciuna e satisfacator?
Am vazut de curand un fragment dintr-o emisiune cu Elena Carstea pe Antena 2. Si zicea moderatorul, ce impact au vedetele sincere, dureros de sincere asupra lor, si a publicului, implicit.
Orice intrebare le-ar pune,oricat de delicata, ca se refera la ele ori la anturajul lor, nu trebuie sa faca supozitii, sa apeleze la paparazzi, ori sa foloseasca fel de fel de tertipuri ca sa optina adevarul. ELE VOR SPUNE DIN START ADEVARUL. Fiindca nimic nu-i opreste a fi autentici.
Mda. Adevarul doare si nimeni nu e perfect. Ar trebui sa ma gandesc daca eu suport adevarul celorlalti si apoi sa-l folosesc in relatiile cu cei din jur, dar nu ca o arma ci ca o deschidere a noi oportunitati. EX:
Ea:Am un prieten.Ma marit
Eu: As vrea sa te mai gandesti.Poate nu e cazul sa te grabesti
Ea. NU-ti place?
Eu In mare parte imi place ,dar hai sa vorbim despre defectele lui , sa vezi o sa i le poti educa/suporta o viata???? Sa vezi dc nu cumva iubirea ta va pali prea repede

Si mai e o situatie. Ai prietena cazuta la pamant, intr-o depresie cat cuprinde. CE faci?
O mangai pe crestet si o minti frumos???!!! Fiindca te gandesti sa nu o superi daca ii spui ca a gresit. Poate nu capital.Dar a gresit si ea.
Ce as face eu? I-as lua mana intr-a mea, i-as arata ca sunt acolo langa ea si i-as mai arata drumul pe care il vad eu. CALEA. Ea trebuie sa se ridice prin propriile puteri si sa – si urmeze calea. Eu nu voi putea fi mereu alaturi de ea. In schimb, in viata, prin prisma acestei experiente ea va avea puterea, discernamantul, inteligenta de a gestiona noul obstacol.

One moment in time -withney houston

O melodie de care nu ma pot desparti cu una cu doua:

It’s my birthday

Hmm! Parca ieri m-am nascut.
Parca ieri fu prima zi de scoala si cam tot atunci ultima.
De atunci am tot invatat. Sa nu fi vrut si viata tot mi-a bagat pe gat fel de fel de lectii. Fiindca mereu ochii-mi fura larg deschisi si urechile ciulite. Nu! Nu a fost o curiozitate morbida si nici avida. A fost o curiozitate a noului, a schimbarii a…mai-binelui.
Hmm! Mai binele… L-am gasit???
Am o familie frumoasa fiindca in ciuda greutatilor inerente unui om normal am ramas impreuna. Fiindca, slava Domnului nu suferim de boli morbide. Fiindca ne castigam painea (nu spun culoarea azi) prin mainile si mintile noastre.
Am si multi prieteni. Unul mai minunat decat altul.Prieteni de la care primesc iar si iar caldura sufleteasca, sprijin moral si iubire
Si cred ca am TOTUL: FAMILIE si PRIETENI. Asta insemnand iubire.
Dincolo de tot si toate, dincolo de cele lumesti, perisabile pana la urma, lasam pe acest pamant un singur lucru: AMINTIREA.
Imi doresc ca peste inca 50 de ani sa las in urma mea amintiri pline de iubire, sensibilitate, bunadispozitie, amintiri luminoase si fierbinti ca o plaja in soarele amiezii.

DE CE?????

M_am intrebat adesea in ultimii ani daca voi cunoaste fericirea pana sa mor.
Cand problemele cotidiene se napustesc asupra-mi ca un tavalug imi dau seama ca buna mea dispozitie, proverbiala as putea zice, nu e decat un surogat, nu e decat un narcortic.
Caut rasul cu tot dinadinsul ca sa uit, ca sa ma amagesc, ca sa ma inec in fumurile stravezii ale nepasarii.
Oare?
Si sunt momente, nu foarte rare, cand realitartea cruda navaleste cu palosul si risipeste in cele patru zari aceasta minciuna, acest fals din viata mea.
Sunte cele mai dureroase momente pe care am incercat sa le anesteziez aici pe net aburindu-ma cu un you tube, un astrocafe, un forum, un culinar cu un messenger….
Acum..
Acum nu mai am chef.
Am obosit.
E capatul rabdarii
E capatul drumului.
E capatul minciunii.
Nu inseamna ca de maine nu voi mai apela la aceleasi tertipuri, dar acum VREAU sa ma las prada deznadejdii si sa strig catre Inalturi:
De ce Doamne atata nedreptate? Cat de mari au fost greselile mele din aceasta lume, ori din cele trecute de nu ai pic de mila de sufletul meu???
Zbuciumul meu, aceasta lupta acerba pentru existenta, pentru o existenta mediocra si chiar sub, te multumeste, Doamne???
Daca eu traiesc m i z e r a b i l, e x c r e c a b i l , existenta mea aduce beneficii altui suflet pe acest pamant??? Exista o lege a compensatiei??
Barem sa stiu macar ca nu e in van…
Lasati-ma azi sa-mi ling ranile!

Cunostinte virtuale – intalniri reale

Internetul e apanajul omului modern. E poate caracteristica esentiala a acestor ani.
Cate nu se pot face. Chiar si socializare. M-am intrebat si eu la un moment dat ca si o buna prietena (deci nu mi se intampla numai mie)de ce se leaga prietenii mai usor pe net. De ce aici suntem plini de calitati? Nu cumva in fata monitorului esti de fapt tu cu tine insuti. Nu cumva esti o carte deschisa? Nu cumva nu ai de ce sa te ascunzi ori sa minti, inseli, induci in eroare?
Nu cumva aici suntem noi cei adevarati?
De ce nimeni din anturajul meu nu imi admira modul de exprimare ca aici, ori tablourile mele, ori simtul umorului ori…????
Am spus si o repet: in viata reala nu sunt atat de…stralucitoare (scuzati lipsa de modestie, dar nu am gasit alt cuvant) spontana, calda, ca aici pe net.
Si totusi…
Astazi – alt impact. M-am intalnit pentru prima oara cu o forumista. Intalnirea a fost la fel de emotionanta ca la Surprize, surprize, dar a fost …adevarata.
Nici nu aveai ce vorbi fiindca stiam deja despre familie, aspiratii,planuri, proiecte, realizari. Era doar confirmarea ca oamenii acestia din fata ta sunt la fel, aaaa.nuuuu….mult mai minunati decat i-ai banuit.
Era un prieten cald cu care a-i fi stat de vorba la o cafea si azi, si maine si….
Deci din experienta mea eu nu pot decat sa multumesc celui care a nascocit forumul, messengerul, blogurile, emailurile, …netul!

Fericirea

Ma bucur pentru lucruri marunte, ca si voi. Caut fericirea in imensitatea marii, in aretia muntilor , in frumusetea unui vers bine construt ori a unui penel binemanuit. Savurez cu fiecare fibra o liniemelodica, nu pot descrie cata fericire e in sufletul meu cand fata mea rade (n-am sa pot descrie nici o data), etc…
Si totul se spulbera intr-o fractiune de secunda cand aflu ca parintii mei se cearta, ori sunt macinati de saracie, boli si ura iar eu nu-i pot ajuta cu nimik….material.
In ultimii 10 ani , aproximativ nu am putut avea acces la mangaierile fiicei mele. Diversi…mi-au furat aceasta bucurie.Dar bucuria, fericirea, preaplinul pe care il simteam atunci cand degetul mic ii atingea ca din intamplare trupul, ori acum cand imi permite sa imi apropii buzele de parul sau fruntea ei, nimic nu o poate egala. Atunci simt organic cum se revarsa in suvoaie iubirea pentru aceasta fiinta care este trup din trupul meu. Eu reusesc sa delimitez diverse tipuri de iubiri. Iubesc in mod diferit o melodie, un tablou, sotul, mamaetc. Si cu totul si cu totul altfel fiica.
Dar credeti-ma nu vreau sa o sufoc cu iubirea mea. Cand simt ca nu are chef de mine nici nu stau in preajma ei… Aici sunt multe nuante.